Scroll to navigation

getresuid(2) System Calls Manual getresuid(2)

NUME

getresuid, getresgid, getresgid - obține ID-urile reale, efective și salvate ale utilizatorilor/grupurilor

BIBLIOTECA

Biblioteca C standard (libc, -lc)

SINOPSIS

#define _GNU_SOURCE         /* Consultați feature_test_macros(7) */
#include <unistd.h>
int getresuid(uid_t *ruid, uid_t *euid, uid_t *suid);
int getresgid(gid_t *rgid, gid_t *egid, gid_t *sgid);

DESCRIERE

getresuid() returnează UID-ul real, UID-ul efectiv și set-user-ID-ul salvat al procesului apelant, în argumentele ruid, euid și, respectiv, suid. getresgid() efectuează sarcina analogă pentru ID-urile de grup ale procesului.

VALOAREA RETURNATĂ

În caz de succes, se returnează zero. În caz de eroare, se returnează -1, iar errno este configurată pentru a indica eroarea.

ERORI-IEȘIRE

Unul dintre argumente a specificat o adresă în afara spațiului de adrese al programului apelant.

STANDARDE

Niciunul. Aceste apeluri apar, de asemenea, pe HP-UX și pe unele dintre BSD-uri.

ISTORIC

Linux 2.1.44, glibc 2.3.2.

Apelurile de sistem originale Linux getresuid() și getresgid() suportau numai ID-uri de utilizator și de grup pe 16 biți. Ulterior, Linux 2.4 a adăugat getresuid32() și getresgid32(), care acceptă ID-uri pe 32 de biți. Funcțiile de învăluire glibc getresuid() și getresgid() tratează în mod transparent variațiile dintre versiunile nucleului.

CONSULTAȚI ȘI

getuid(2), setresuid(2), setreuid(2), setuid(2), credentials(7)

TRADUCERE

Traducerea în limba română a acestui manual a fost făcută de Remus-Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

Această traducere este documentație gratuită; citiți Licența publică generală GNU Versiunea 3 sau o versiune ulterioară cu privire la condiții privind drepturile de autor. NU se asumă NICIO RESPONSABILITATE.

Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la translation-team-ro@lists.sourceforge.net.

2 mai 2024 Pagini de manual Linux (nepublicate)